Introducere în relații internaționale

Primary tabs

Subtitle: 
Principii de politică internațională: război, pace și ordine mondială

Please login or register to take this course.
Course leader: 
Live dates: 
Thursday, 5 October 2023 to Thursday, 18 January 2024
Live meetings: 
Thursdays at 12.00 (Bucharest)
Global rating: 
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 21
Aims and scope: 

Această disciplină oferă o introducere în relații internaționale și este adresată studenților complet începători în domeniu. Diversele teme abordate oferă o trecere în revistă cuprinzătoare a subiectelor cele mai importante ale relațiilor internaționale, cum ar fi alegerea rațională și teoria jocurilor, conflict și război, cooperare și comerț, dezvoltare și democratizare. De ce a început războiul din Ucraina în februarie 2022? Funcționează sancțiunile economice împotriva Rusiei? De ce este atât de greu să fie oprită încalzirea planetei, chiar dacă atât de multe guverne sunt de acord că ar trebui oprită? Sunt drepturile omului un bun de lux numai pentru țările bogate? De ce unele țări sunt mai protecționiste decât altele? Se va opri globalizarea odată cu ascensiunea Chinei? Ajutorul extern francez îi ajută pe liderii corupți din Sahel să rămână la putere? Poate guvernul israelian să negocieze cu teroriști? De ce nu a devenit Afganistanul o democrație după 20 de ani de intervenție americană?

Disciplina este organizată în patru parți. Prima parte așezează bazele științifice ale disciplinei, oferind o acoperire foarte accesibilă a conceptelor cheie, prezentând studenților diferite moduri de gândire a interesului național și arătându-le cum să folosească perspectiva strategică pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în toate aspectele ale politicii internaționale. De asemenea, aceasta prima parte oferă o introducere de bază, intuitivă, în teoria jocurilor și alte instrumente bazate pe dovezi și logică pentru analiza relațiilor internaționale. A doua parte a disciplinei se concentrează pe război și oferă o evaluare mai detaliată a modului în care stimulentele politice interne și instituțiile interne de guvernare modelează deciziile conducătorilor privind inițierea, escaladarea și încetarea conflictului. A treia parte se concentrează pe pace și se bazează pe logica acțiunii colective pentru a-i ajuta pe studenți să înțeleagă de ce este atât de greu să convingi guvernele naționale să acționeze împreună pentru un obiectiv comun chiar și atunci când ele sunt de acord cu acest obiectiv. Aceasta secțiune include capitole care acoperă eficacitatea organizațiilor internaționale și a dreptului internațional, precum și o evaluare amănunțită a problemelor de mediu, respectărea drepturilor omului și economia politică internă a comerțului internațional. În cele din urmă, a patra parte discută ordinea mondială și subliniază eforturile de promovare a democrației, atenuarea sărăciei și combaterea terorismului, examinând care strategii funcționează, care nu și de ce.

Methodology: 
Studenții sunt introduși în cercetare prin întrebări de seminar despre probleme actuale importante. Ei învață cercetând aceste întrebări în mod independent, citind răspunsurile colegilor, recenzând în mod critic aceste răspunsuri, postând propriile răspunsuri și primind recenzii de la colegi. Un sistem de puncte măsoară progresul învățării și încurajează studentii să participe.
Topics: 
FUNDAMENTE: 1. Evaluarea argumentelor despre politică internatională. Afirmații pozitive, normative și Ghilotina lui Hume. Știință și pseudoștiință: criterul de infirmabilitate al lui Popper. Testarea empirică ca și control de calitate al teoriilor științifice. Neorealismul, liberalismul, constructivismul și metoda științifică. Planul disciplinei: război, cooperare și ordine mondială. De ce sunt atât de multe dezacorduri în domeniul de politică internațională? 2. Perspectiva strategică: când politica externă se ciocnește cu politica internă. Politica externă că și politică internă cu o răsucire: problema talibanilor, problema guvernului israelian. Pe cine și ce studiază politică internațională? Perspectiva strategică. Teoria selectoratului: bunuri publice și private, regula loialitătii, supraviețuirea liderilor. Funcție, politici sau voturi: de ce a invadat Putin Ucraina? De ce este politica internaționalâ domeniul cel mai complicat și interesant al științei politice? UNELTE: 3. Instrumente de analiză a afacerilor internaţionale. Modele spațiale de vot: legea lui Hotelling a competiției spațiale. Teorema alegătorului median: unidimensionalitate, preferințe unimodale, regula majorității. Utilitatea așteptată: probabilitate, costuri și beneficii. Multidimensionalitate: teorema imposibilității și teorema haosului. Cât va dura inflația din Zona Euro? De ce au impus americanii o constituție cu o formă extremă de reprezentare proporțională asupra Germaniei postbelice? 4. O introducere în teoria jocurilor. Jocuri necooperative. Echilibrul lui Nash: dilema prizonierului. Jocuri cu mai multe echilibre: lupta sexelor. Strategii mixte: piatră, hârtie, foarfecă. Jocuri sequențiale, perfecțiunea subjocurilor și inducția inversă: divide-the-dollar. RĂZBOI: 5. De ce război: imaginea de ansamblu. Factori de risc: bunuri indivisibile, incertitudine, lipsă de credibilitate. Neorealism, bipolaritate și stabilitate: coerență logică internă și dovadă empirică. Alte ipoteze neorealiste: supraviețuirea statelor essențiale și neesențiale, echilibrul puterii. Tranziția puterii: reguli și norme internaționale, nemulțumire, statu quo și război. Ascensiunea Chinei va aduce stabilitate sau război? 6. Teoriile interne ale războiului. Costuri de audiență: selectarea crizelor în autocrații și democrații. Război de diversiune: ipoteza învierii, ipoteza porumbelului pașnic. Teoria selectoratului, motivele războiului și efort de război. COOPERARE: 7. Cum funcționează (sau nu) organizațiile internaționale. Rivalitate și excludibilitate. Logica acțiunei colective. Soluții la probleme de acțiune colectivă. Inclusivitatea organizaților: ONU. Tancuri și avioane: oare nu vor liderii NATO că Ucraina să câștige razboiul? 8. Încălzirea globală: proiectarea unei soluții. Încălzirea globală: o problemă de acțiune colectivă: acțiune colectivă și călatorul clandestin. Cautarea unui acord: alocarea costurilor de reducere a emisiilor. Acorduri globale superficiale sau adânci: conformare sau eșec. Monitorarea și sancționarea neconformității: protocolul de la Kyoto, flexibilitate. Acorduri bilaterale. 9. Drepturile omului, legi și norme internaționale. Sunt drepturile omului un bun de lux? Dreptul internațional imbunatațește drepturile omului? 10. Comerț liber sau echitabil: politica internă a tarifelor. Avantajul comparativ. Câștigători și învinși ai comerțului. De ce integrarea în UE a împarțit Ucraina? 11. Globalizare: câștigători și învinși internaționali. Modelul Heckscher-Ohlin. Teorema Stolper-Samuelson. Mobilitatea factorilor de producție. Se va opri globalizarea odată cu ascensiunea Chinei? ORDINE MONDIALĂ: 12. Ajutor extern, sărăcie și revoluție. Planul Marshall. Experiența ajutorului internațional în afară Europei. Dezbaterea Sachs-Easterly. Perspectiva strategică. Cine primește ajutorul extern? Ajutor, revoluție și democratizare. Ajutorul extern francez a contribuit la eradicarea saraciei și la democratizare în Niger? 13. Poate terorismul să fie rațional? Credincioși adevărați, teroriști reticenți, oponenți mulțumiți, guverne receptive și represive. Terorism, angajamente credibile și dileme strategice. De ce democrațiile sunt mai susceptibile de a deveni ținte teroriste? Poate guvernul isralian să negocieze cu teroriștii palestinieni? 14. O ordine mondială democratică: pace fără democratizare. Pacea democratică. Democrația: o piedică a democratizării. Democrații și construirea națională. Autocrații și construirea națională. Națiunile Unite și construirea națională. Ce ne așteptam si ce ne arată dovada. Germania și Japonia: cazuri aprarent grele. Suspecții obișnuiți: Iran, Congo și alte cazuri eșuate. De ce nu a devenit Afganistanul o democrație după 20 de ani de intervenție americană? S-ar democratiza Sahelul cu ajutorul chino-rus? Și Ucraina sub auspiciile NATO?
Indicative reading: 

Bueno de Mesquita, B. (2013). Principles of international politics (5th edition). CQ Press.

Teaching modules: